lista

Se pare ca in unele parti ale lumii, in iminenta unor eventimere marcante in viata se practica metoda liste. Adica faci o lista cu ce iti doresti sa primesti. Asa ca daca tot ma insor, fac si eu o astfel de lista.

Deci, ce isi doreste Vladutz.

o caciula cu mot (neaprat rosie)
doi pepeni verzi
papuci de casa
un colac de veceu cu rechini
doua castroane de piftie
o barca pentru gaga
doua undite
o masina cu telecomanda
doua ceainice dalea faine
un telefon de la Michel Jackson
trei parazapezi
un mixer de bucatarie
o ghiuveta in forma de zambet
un cos de gunoi gargartia
trei covoare in forma de picior
cateva draperii mov
patru cutite care taie
un cutit care nu taie
o umbrela de plaja
un arici de plastic
doua oglinzi mari
trei oglinzi mai mici
un mesaj de dincolo
doua perechi de clapari
o pereche de ochelari de soare care sa imi vina bine
un nas de clown
un manual de franceza
doua bilete dus intors in Montevideo
un pogon de pamant pe luna
o patura cu Donald Duck
lotiune de crescut parul
lotiune de crescut mintea
un castron cu mure
3 inghetate vafa comuniste
o camasa cu dungi
o sapca

Un alt drum...

Niciodata nu am crezut ca asa ceva se poate intampla. Sa imi doresc, asa cum nu am dorit niciodata ceva. Pare incredibil. O sa le dau satisfactia (sau nesatisfactia) de a ma vedea plimband un carut in parc. Si nu de ala din Carefour. Nu o fac cu vanitate, sau pentru a ma situa intr-o categorie ci pur si simplu pentru ca asta imi doresc. Nu inteleg (poate nu o voi face niciodata) unde s-a rupt mersul normal, unde a aparut dorinta asta atat de nebuna de a te darui atat de complet. Cred ca in fiecare exista dorinta de a face un cuib, o mostenire veche de cand lumea. Asa ca marea mea va devenii cu valuri amestecate cu plans si ras de copil. Poate va fi blanda, sau poate va trebui sa infrunt furtuni din cele mai crunte. O mare de "poate" si de "dorinte". Si de asa de multa hotarare...

despre iertarile din zori...

Am crezut in libertatea clipei. In sensul unic al disperarii. In ochii deschisi ai zorilor sangerii. Al unui protest imaginar, impotriva unui imparat batran si scortos. De fapt totul vine din nevoia de a spune "spasiba" in loc de multumesc. E ca un val de soapte care treptat devin tipete, urlete. Pumnii inclestati se ridica amenintator. Si sange curge, si este complet inutil. Inutil pentru ca nimanui nu ii pasa cu adevarat. Nici mie care stau si privesc la televizor aceasta revolutie ca un meci de fotbal, nici tie care poate citesti in ziar un articol scris cu patos despre cine stie ce erou care a murit in beciurile unor militii comuniste spre a obtine o victorie impotriva unui comunism ticalos. Dar nu au sanse de izabanda. Tot ce vor obtine este o calificare in lumea celor drepti, si speranta ca nu vor fi uitati. O trista frumusete urbana. O poveste de inceput de mileniu in care,la final batranul tata imparat ii iarta. Au gresit, dar acum pot sa plece acasa. Nu vor avea cazier, vanataile se vor vindeca de la sine, nu vor avea nici o dovada ca au incercat sa deschida ochii. Nu vor mai fi eroi. Au fost iertati. Cateva masini vor spala bine strazile si urmele de sange si detergent se vor duce la canal. Ca si libertatea lor de o clipa.

Герои идти ноги в первую очередь

clipe.

Iti propun un joc. Un joc simplu pe care sa il joci cand esti singur. Poate cand esti pe strada, sau la tine in dormitor.
Un joc cu si despre timp. Despre timp ca un ghem de ata, incurcat.
Regulile sunt simple. Mai intai iti trebuie un reper. Asa ca te uita bine in jurul tau, priveste cu atentie fiecare detaliu poate culoarea pantofilor femeii care trece pe langa tine, privirea ei pierduta. Poate claxonul unei masini sau parfumul fetei ce tocmai iese pe usa. Nu cauta repere extraordinare, spectaculoase. Pur si simplu urmareste cat mai multe detalii intr-o clipa, si tine-le minte bine. Apoi peste un timp, poate un an sau poate mai mult sau mai putin, intoarce-te la acel reper. Adu la viata spectacolul acelei secunde inghetate. Si fa o diferenta. Mai sti cand era, poate cat a trecut? Unde erai atunci, ce visai, daca erai fericit sau poate trist. Lasa gandul sa zboare inapoi in timp si sa transforme nebunia unei clipe absolut banale intr-o poarta catre trecut. Ai sa constanti ca totul parca a fost ieri. Poate intr-un fel chiar a fost. Timpul a trecut pe langa tine. Si tu te-ai jucat cu el. Doar o clipa. Si sti ca vor urma altele, poate multe poate putine. Insa clipa aceea va fi doar a ta.
Intodeauna.

sfarsit.

Oamenii pe care ii iubesti
Te vor face uitat, vor fi niste strani
Parul iti va cadea
Si dintii...
Sabia va fi grea si va cadea bleaga si moale
Si tot vei vrea sa vezi cum se termina acest film.
Oamenii pe care ii urasti, isi vor infige carligele in carnea ta
Te vor trantii la pamant
Vei suferii...
Te vor lega si te vor tara prin oras
Si tot vei vrea sa vezi cum se termina acest film
Chiar asa... tot vei vrea sa sti cum se va termina povestea asta.
Oamenii pe care ii urasti, isi vor infige cutitele in tine
Te vor trantii la pamant
Vei suferii...
Te vor lega si te vor tara prin oras
Si tot vei vrea sa vezi cum se termina acest film
Chiar asa... tot vei vrea sa sti cum se va termina povestea asta.

despre toamna si noi

Hai sa mergem pe aleile vinovate de prea multi pasi straini. Iti sta bine cu fularul rosu. Si cu zambetul de copil. Sa radem si sa imi povestesti de clatite cu vise si castane care nu iti plac. Hai sa pasim in toate baltile, sa mirosim apoi octombrie. Sa alergam printre frunzele ude si goale. Sa ne oprim brusc si sa dam prioritate la melci. Sa te sarut sub copacii tristi. E totusi toamna. Si te iubesc

lista noastra de bucate

sa strangem jegu din casa in fiecare vineri
sa ne batem pe cine duce gunoiu
sa iti fac micu dejun dimineata
sa ne spalam impreuna seara
sa ma cuibaresc in tine cand e frig
sa te invelesc noaptea
sa stau cu iu cand ai mult de invatat
sa iti iau flori din cand in cand
sa te cert cand nu faci pipi
sa mergem seara sa mancam pe te miri unde
sa adormim la film
sa ma botosesc cand pleci acasa la mamica ta
sa imi faci surpize
sa punem poze cu noi pe pereti
sa mancam jeleuri goi in pat si sa discutam de toate prostiile
sa ma certi ca beau prea multa cafea
sa imi faci masaj la talpi si sa ma dai cu crema
sa te scarpin pe spinare
sa sa iti fac masaj pe obraji